Turismul este un sector economic important al Bulgariei. Situată la răscrucea dintre Orient și Vest, Bulgaria a fost casa multor civilizații: traci, greci, romani, romani răsăriteni sau bizantini, slavi, bulgari și otomani. Țara este bogată în obiective turistice și artefacte istorice, împrăștiate printr-un teritoriu relativ mic și ușor accesibil. Bulgaria este cunoscută la nivel internațional pentru stațiunile sale de pe litoral și de iarnă.
Bulgaria a atras aproape 12 milioane de turiști străini în 2017, potrivit Băncii Mondiale. [1] Turiștii din cinci țări (România, Turcia, Grecia, Germania și Rusia) reprezintă aproximativ 50% din totalul vizitatorilor.[2] Sectorul a contribuit la 15% din PIB și a susținut 150.000 de locuri de muncă în 2014.[3][4]
În această țară, sunt mai multe locuri istorice, precum și stațiuni de iarnă, ca Boroveț, Bansko și Pamporovo. Alte stațiuni, ca Nessebar, Sozopol și Varna se află pe coasta Mării Negre și sunt populare vara.
Atracții turistice
Situri ale Patrimoniului Mondial UNESCO și Lista Patrimoniului Cultural Imaterial
Patrimoniul cultural bulgar are multe fețe și manifestări - rezervații și monumente arheologice, muzee, galerii, calendar cultural bogat, folclor păstrat și monumente arhitecturale magnifice.
Tracii au făcut obiecte de aur și argint frumos ornamentate, cum ar fi diverse tipuri de vase, rhytoni, măști faciale, pectorale, bijuterii, arme etc. Obișnuiau să îngroape tezaure bogate de obiecte prețioase atât pentru a le ascunde în vremuri de invazii și tulburări inamice, cât și în scopuri rituale. Până în prezent, au fost dezgropate peste 80 de comori tracice în Bulgaria, care a fost leagănul civilizației tracice.
Odrysian Wreath of Cersobleptes, Zlatinica-Malomirovo
Mogilanska Mogila funeral offerings
Turismul rural
Casa sătească bulgară este o întruchipare a statutului social, meșteșugului și a tradițiilor proprietarului. Multe clădiri vechi care demonstrează acest tip de arhitectură – de exemplu în satele Arbanasi, Leshten, Kovachevitsa, Melnik – s-au păstrat până în zilele noastre.
În cursul secolului al XIII-lea și mai ales în timpul secolului al XIV-lea construcția mănăstirilor a prosperat. Din cauza vremurilor tulburi multe mănăstiri semănau cu fortărețele. De obicei aveau formă dreptunghiulară, iar clădirile înconjurau o curte în care se afla biserica principală. Din exterior aveau ziduri înalte de piatră întărite cu contraforturi, iar din interior erau galerii cu mai multe magazine care duceau spre chiliile călugărilor.
Rila Monastery
Rozhen Monastery
Bachkovo Monastery
Troyan Monastery
Drianovo Monastery
Sokolski Monastery
Cherepishki Monastery
Shipka Monastery
Zemen Monastery
Aladzha Monastery
Basarbovo Monastery
Transfiguration Monastery
Biserici
Boyana Church
Rock-hewn Churches
Churches of Nessebar
Church of the Nativity of Christ in Arbanasi
Church of Sveta Arhangeli Mikhail & Gavril, Arbanasi
Coasta bulgară a Mării Negre este pitorească și diversă. Plajele cu nisip alb și auriu ocupă aproximativ 130 km din cei 378 km de lungime de coastă. Temperaturile din timpul lunilor de vară sunt foarte potrivite pentru turismul marin, iar temperatura apei permite scăldatul în mare din mai până în octombrie. Înainte de 1989, coasta bulgară a Mării Negre era cunoscută la nivel internațional sub numele de Riviera Roșie. De la căderea Cortinei de Fier, însă, porecla sa a fost schimbată în Riviera Bulgariei.
Până în 2002, în Bulgaria au fost descoperite aproximativ 4.500 de formațiuni subterane.[9] Cele mai vechi înregistrări scrise despre peșterile din Bulgaria se găsesc în manuscrisele personajului și istoricului renașterii naționale bulgare din secolul al XVII-lea Petar Bogdan. Prima societate speologică bulgară a fost înființată în 1929. Peșterile din țară sunt locuite de peste 700 de specii de nevertebrate și de 32 din cele 37 de specii de lilieci găsite în Europa.
^„Worldbank Tourism in Bulgaria”. Worldbank.org. Accesat în .
^„Arrivals of visitors from abroad to Bulgaria by months and by country of origin - National statistical institute”. Nsi.bg. Arhivat din original la . Accesat în .
^„Statistical references 2013 - National Statistical Institute” (PDF). Statlib.nsi.bg. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
^„UNESCO World Heritage Centre - Tentative List: Bulgaria”. UNESCO World Heritage Centre. Accesat în .
^MacDermott, Mercia (). Bulgarian Folk Customs. Jessica Kingsley Publishers. p. 226. ISBN 1-85302-485-6. Accesat în . While dancing round fires and jumping over fires forms part of many Slav customs, dancing on fire does not, and it is therefore likely that nestinarstvo was inherited by the Bulgarians from the Hellenized Thracians who inhabited the land before them.
^Centre, UNESCO World Heritage. „UNESCO World Heritage Centre - New Inscribed Properties (2017)”. Whc.unesco.org. Accesat în .
^„Register of protected areas in Bulgaria”. Executive Environment Agency. Accesat în .
^География на България. Физическа и социално-икономическа география. „ФорКом“. . p. 64. ISBN 954-464-123-8.
^„Arrivals of visitors from abroad to Bulgaria by months and by country of origin - National statistical institute”. Nsi.bg. Arhivat din original la . Accesat în .
^„Tourism figures : Purpose of visit” (XLS). Nsi.bg. Accesat în .